Asociaţia Area3 Egyesület / Area3 Association
Strategii de integrare urbană a zonelor industriale neutilizate, cu potențială valoare de patrimoniu / Egykori ipari területek a településszövetben: fejlesztési stratégiák / Reintegration of Former Industrial Areas in the Urban Fabric - A Preliminary Study
2013

[Abstract] Studiu comparativ al unor situații din județul Cluj cu exemple de bună practică, este adresat educației, sferei profesionale și factorilor de decizie. Față de un ghid practic de intervenție urbanistică sau arhitecturală, lucrarea ia forma unei colecții cuprinzătoare de teme dezvoltate pentru prezentarea și aprofundarea problemei legate de suprafața imensă de foste zone industriale cu structura spațială fragmentată și aspect haotic. Ajungem la propuneri de abordare, metodologii, principii și idei conceptuale de soluții, lansate mai degrabă, decât epuizate. Tema este prea puțin studiată / cercetată în România, iar cadrul strategic, legal și instituțional prea puțin dezvoltat deocamdată, ca să dispunem de datele necesare elaborării unui algoritm ce ar putea fi urmat pentru reabilitarea unei astfel de zone.

[Összefoglalás] Központi adat- és erőforrások bevetésével megvalósuló alapos helyzet-felmérés, illetve országos, regionális és helyi fejlesztési stratégia, törvényes, intézményes keret hiányában, a szükségletek és érdekek egyeztetése pillanatáig helyi szinten az AREA3 egyesület által kidolgozott tanulmány képezi az egykori ipari övezetek (rozsdaövezetek) témájába való első alaposabb betekintési lehetőséget. A probléma globális szinten való felvezetésével párhuzamosan Kolozsvár egykori ipari területeinek példája mutatja be a helyi körülményeket. A tanulmány külföldi szakemberek véleményét és javaslatait is tartalmazza, különös tekintettel a „gazdasági válság” közepette lehetséges fejlesztési módozatokat illetően 1. Nemzetközi városfejlesztési jó példák változatos sorozata illusztrálja a rozsdaövezetek fejlesztési lehetőségeit, egymással összehasonlítható tartalomba rendezett adatlapokon (a befektetések megvalósításának konkrét adataival: a fejlesztést irányító intézményes szerkezet, költségvetés, funkcionális szerkezet, közbeszerzési eljárás módja, a közösséget bevonó tervezési eljárás folyamata, a befektetés ütemezése). Tanulmányunk az egykori ipari területek felújítási folyamatába való bevezetés, megalapozza a stratégiai fejlesztési, várostervezési vagy építészeti témát és tervezési folyamatot.

Fragmente din studiu:

EVOLUŢIA CONSTRUCŢIILOR ŞI A ZONELOR INDUSTRIALE ÎN ŢESUTUL URBAN - CONTEXT ISTORIC

(...)

Între anii 1945 și 1989, Clujul, precum și celălalte orașe ale României, cunoaște o dezvoltare deosebit de accentuată a industriilor. Asigurându-şi monopolul conducerii economiei naţionale, Partidul Comunist a decis rate de acumulare înalte din venitul naţional (între 16% şi 30%), care au permis dezvoltările masive de capacităţi industriale şi alocarea unor fonduri de investiţii pentru construirea altora noi. Astfel s-a ajuns la un ritm al creșterii industriale (și al urbanizării, în consecință), ce plasa România între țările cu cel mai susținut ritm de dezvoltare. În 1949 este declanșată cooperativizarea agriculturii, iar în 1962 procesul este declarat finalizat.

În aceste condiții și Clujul a cunoscut o dezvoltare axată pe industrializare, cu consecințe profunde în toate sferele vieții sociale. S-a structurat o extinsă platformă industrială, la nord de calea ferată, alungită pe direcția V-E, alcătuită din patru zone majore:

1. Zona industrială de est, cu întreprinderile: Fabrica de porțelan Iris, Unirea, Carbochim, Clujana, Sinterom, Terapia, Sanex, Uzina de cazane mici și arzătoare – devenită în anii 80 Combinatul de utilaj greu (C.U.G.), Fabrica de mașini de recalificat, Fabrica de cărămidă , Electrometal S.A.

2. Zona industrială centrală: Metalul Roșu, I.M.M.R. 16 Februarie, Tehnofrig, Armătura, Libertatea, Întreprinderea poligrafică, Farmec, Flacăra, Someșul, Fabrica de bere, România muncitoare, Întreprinderea de produse zaharoase Feleacul, Întreprinderea de industrializare a laptelui, Mucart, Întreprinderea de electronică industrială și automatizări;

3. Zona industrială Baciu: Întreprinderea de morărit și panificație, Antrepozitul frigorific, Întreprinderea de vie și vin (Vinalcool), Întreprinderea de valorificare a legumelor și fructelor, s.a.

4. Zona de depozitare Someșeni: cu depozite pentru unitățile industriale, terminal C.F.R., baze de producție pentru construcții, s.a.

În anul 1973, în municipiu existau 37 de întreprinderi, din care 31 de rang republican și 6 de subordonare locală. Meșteșugarii erau grupați în 12 cooperative de producție. În acelaşi an, în zona municipiului se găseau 12416 Ha terenuri agricole, aflate în patrimoniul a trei întreprinderi agricole de stat şi 4789 ha terenuri agricole aflate în patrimoniul a 3 unităţi agricole cooperatiste (1853 familii).

Dezvoltarea industrială, mai accentuată în anii `70 și `80 , a determinat o sumă de mutații de ordin social, cultural, demografic în viața orașului. Pentru ilustrarea a câteva dintre ele, amintim doar câteva concluzii privind evoluţia demografică între 1948-1988: creșterile mari de după anul 1966 s-au datorat, în proporție de circa două treimi, sporului migratoriu, restul revenind sporului natural. Acestor cifre se adaugă alte câteva zeci de mii de locuitori reprezentând populația flotantă: elevi, studenți, militari și navetiști. Din populația anului 1970, 108885 erau persoane încadrate în muncă, din care 77534 muncitori. În industrie lucrau 49511 salariați, din care 43129 muncitori.

(...)

area3-zoneindustriale-fragmente-conset.pdf